decor atemporal

Intunericul se trezea la viata,patrunzand fiecare coltisor al casei in care singura caldura era comfortul sufletesc.Lampi vechi pastreaza parfum de epoca ,sunete colorate intr-un decor fad,risipind melodii de dragoste in ecourile timpului,se aud si trasuri pline de flori in care chipuri luminoase si maini fine isi marturisesc efemera eixtenta ...oamenii din jur au plecat,si-au construit case din nisip in vise imaginate legate cu snur de poveste.Ne-am adunat esenta in ritmuri copilaresti,am scris o carte fara capitole,doar cu inceput si am ramas mereu in margini dualizate de nehotarare,ne-am jucat rolul fara sufleori si intriga,am parasit decorul mereu fara sa inchidem usile in urma.Ne-am privit indelung chipul de lut si am inteles schimbarea,vroiam sa pastram ,si intotdeauna ne pierdeam in dinamism si evolutie,in distanta sau apropiere,de tine sau de altcineva.Unul,doi sau poate uitand numarul de puncte pe axa constiintei in doi am conlucrat cu timpul si am uitat cine sunt,cine esti...

portrete 2

easy steps

too much coffee,too much wine and cigarettes,maybe too much me and you on this strange rhythm,we are dancing together but still so clumsy in our steps,i always try to run,you always try to walk,we cant  loose the chance to make  an unforgetable swing from our thoughts and walk side by side for the rest of the song...

pieces of sweet me and you.

franturi din tine in minte,franturi de lumina calda in miez de noapte ,fara de care nu s-ar face zi cu miros de lumanari parfumate,fete ciufulite si calme ,pupile dilatate si piele calda.Si nu mai cred in etern,cred in povesti,in prezent colorat si aspiratii spre absolut,in timp decalat si pasi marunti .As mai adauga putina culoare tabloului dar imi lipseste personajul din poveste...ma multumesc cu oglinzi ce imi arata neadevaruri in care niciodata nu ma complac,doar le privesc pentru o vreme...corzi frumos acordate,sunete inalte ,pe care nu le ingadui timpul de a cobori.Le pictez pe suflet si ma strecor afara sa le privesc,cu obiectivism .Tu stii tot,eu pe jumatate,pentru ca am decalat timpul ,am intersectat emotii puternice si scurte cu gravitatia rationalului.M-am regasit undeva la mijloc,imbracata in vise mari si realitate marunta.Dar nu am uitat sa exist.

coffee on the sidewalk.

Copacii de zahar imi mangaie cafeina amestecata cu saliva calda; ma confund cu verdele asezat random pe cladiri vechi, pline de povesti ascunse in interioare frumos decorate.
Decorate in pilde de mult uitate...
Da, viata e o derulare de cantece rostite-n versuri albe. Zaharul dintre dintii copiilor se cheama MEMORARE ?
Depinde de care... Amestec, ignorare, implicare, repetare, circuitul naturii nu-i unul oarecare!
Cuvintele sunt gesturi simbolice, gesturile sunt o actiune, actiunea inseamna timp, timpul este existenta, existenta este perceptie... perceptia ta si ATAT.
Timpul usuca, timpul hraneste, ochiul asimileaza chipuri marunte si energii EFEMERE incadrate in absolut...joaca de-a secundele dinamice a acaparat minti psihedelice in care ochii stau inchisi si bolnavi, usile inchise ale timpului sunt deschise doar pentru ochi de zeu, de suflete atemporale si inchide forme nedefinite, impersonale, fara ego. Simtirea defineste treptele existentei, se leaga permanent de chipuri cu sau fara materie, ne lumineaza, ne bruieaza rationalul, fara regrete...Posibil sa gresesc, dar timpul usuca si hraneste...
Hraneste sperante marete, poate prea mari sa incapa intr-un pahar cu apa neagra, seaca.
Apa uscata?!... Da, apa ce iti lasa setea sa fiarba...adica...omul care se joaca cu ideile tale lipite cu chirpici. E ca si cum tu, tu te-ai fi chinuit, ai fi transpirat muncind la robotul din pachetul gigantic (cel putin, gigantic il vezi tu in sistemul TAU de marimi) din pachetul de tigari fumat cu prietenii, si EL/EA vine si ii da un bobarnac...in joaca.
Joaca de copii? Joaca...ce doare!

Iubeste destinul,
destinul iubeste,
iubeste respectul,
destinul respecta,
iubirea...destinul,
destinul, iubirea...

MonicaMiraCalin

the simple truth

iubirea dureaza maxim 3 ani.nimic mai bun de afirmat daca mintea si sufletul tau nu cunosc decat o cale,a tiparelor esuate.cati dintre noi nu spunem cu gurile flamande ca ne-am saturat de ce avem acasa cuibarit in aceleasi asternuturi sufocante sau dimpotriva reci,lasand mereu vina sa apase pe umerii goi ai partenerului...cate lumanari trebuie sa aprinzi in intimitatea superficiala ca sa intelegi rostul sinceritatii tale in cuplu?cate singuratati in 2 trebuie sa mai colectionezi ca sa iti dai seama ca nu ai oferit nimic in afara de reprosuri ale propriul egoism?tot ce iti doresti e o poveste de iubire nemaintalnita si unica,lasandu-ti visele sa inece simplitatea realitatii,sa existe fara ingradire in 2,nimic mai stupid decat incercarea de schimbare si complacere.crima a 2 inimi legate una de alta fara adevar.teama de singuratate ne impinge in singuratatea in 2.poate o luna,sau poate 10 ani,cine stie?de fapt cui ii pasa ?...macar fii sincer cu tine insuti...

circle

fara adaos de cuvinte comerciale sau siropoase te parasesc...e timpul sa imi upgradez cunostiintele cu privire la tine,timpul mi te-a transformat intr-o carte veche citita din scoarta-n scoarta care intr-un final m-a facut sa scriu si eu despre tine .ca un abur te-ai lipit de peretii rezistenti ai sufletului meu,dar timpul rece te va sterge.nimic nu e nou sub soare,si totusi...ramai cu bine ascunsa,dulce minciuna pe buzele naivitatii fara cusur.ma orbisei cateva momente bune,dar flash-ul e intunecat acum.prezentul te face sa descoperi,sa asimilezi,intotdeauna.ti-am daruit ,ti-am cerut,ti-am plans pe umerii goi si am pictat singuratate in doi,fara sa inteleg rostul...te-am invinovatit pentru tradare,pentru neintelegere,am creat presiune,nonsens,asteptare.but someday we will shine in our certitude and state of minds,deci iti spun din nou,bine ai venit...